Hipospadias

Hipospadias


Tipurile de Hipospadias

Hipospadiasul este o malformaţie congenitală a penisului în care meatul uretral (deschiderea uretrei la exterior) este situat ventral între virful penisului (unde se află în situaţii normale) şi perineu (regiunea dintre baza scrotului şi anus). În funcţie de situaţia meatului uretral există mai multe tipuri de hipospadias:

  • glandular
  • subcoronar
  • penian distal
  • mijlociu
  • penian proximal
  • penoscrotal
  • scrotal
  • perineal

Alături de aceasta anomalie în cadrul hipospadiasului se asociază frecvent încurbarea ventrală a penisului şi dezvoltarea dorsală a prepuţului care capătă aspectul unui acoperiş deasupra glandului. Incidenţa hipospadiasului este de 1 la 300 nou născuţi de sex masculuin în care 50% îl ocupă tipurile de hipospadias anterior sau distal (glandular si subcoronar), 30% hipospadiasul mijlociu si 20% tipurile de hipospadias posterior sau proximal (penian proximal, peno-scrotal, scrotal sau perineal).

Hipospadiasul, poate fi însoţit de alte anomalii congenitale cum ar fi:

  • criptorhidia (necoborârea unuia sau ambelor testicule în scrot )
  • hernia inghinală cu sau fără hidrocel (prezenţa de lichid în jurul testicului)
  • micropenis
  • anomalii ale scotului
  • anomalii genetice ce trebuie identificate prin efectuarea cariotipului

Singurul tratament al hipospadiasului îl reprezintă reconstrucţia chirurgicală a uretrei (uretroplastia) de la meatul uretral la vîrful penisului şi îndreptarea penisului atunci când este încurbat în timpul erecţiei (corporoplastia). Indicaţiile principale de tratament sunt de ordin funcţional: jet urinar care sa "bată" departe permiţând astfel urinarea din picioare şi evacuarea spermei în vagin în timpul actului sexual la maturitate, de acest tratament beneficiind în special pacienţii cu forme de hipospadias proximal.

Intervalul de vârstă optim la care se indică uretroplastia este cuprins între 6 şi 18 luni când se consideră că impactul psiho -afectiv al operaţiei asupra copilului este minim, şi nu se produce conştientizarea malformaţiei. Dacă uretroplastia nu s-a facut în acest interval este recomandat ca aceasta să fie efectuată dupa varsta de 4 ani. Evolutia tehnicilor de uretroplastie efectuate cu lupe, a instrumentarului, şi a materialelor de sutură resorbabile sintetice a făcut ca în prezent rezolvarea hipospadiasului să fie făcută frecvent printr-o uretroplastie într-un singur timp, uretroplastiile in doi timpi fiind rezervate cazurilor complicate sau în unele reintervenţii.

Pacienţii adulţi care au suferit multiple intervenţii pentru hipospadias în copilarie şi prezintă persistenţa hipospadiasului cu sau fără complicaţii posoperatorii, în special fistule sau curbura ventrală a penisului beneficiază de asemenea de tehnicile moderne de uretroplastie care le dau ulterior posibilitatea sa aibă un jet urinar normal şi un penis cu un aspect normal.